Sclipici ieftin

Se pare ca romanul devine o persoana din ce in ce mai stramtorata. Nu e nimic nou in asta. Problema apare cand ne uitam in jur si descoperim ca devine si din ce in ce mai superficiala, mai doritoare de bling & flash. Ideea nu e noua.

Hai acu' sa fac o paralela.

Intotdeauna o firma incearca sa isi faca publicitate pe bani cat mai putini. Chestie de altfel discutabila: nu am vazut prea multe campanii facute pe bani putini care sa atinga un grad inalt de eficienta. Au reusit de obicei sa fie ridicole. Nici asta nu e ceva rau. Pana la urma o reclama atat de nasoala incat s-o tii minte e aproape la fel de utila ca una buna, dar numai la nivel de brand awareness. Adica... "Bai, stiu ca exista produsul respectiv, aveau reclama aia absolut cretina / hidoasa / aiurea". Dar, cu exceptia reglamelor la detergenti, care sunt oricum hidoase, dar genereaza vanzari, omul nu e tentat sa si cumpere in urma unei reclame proaste.

Chestia asta se aplica si la oameni: "Eu, persoana X, vreau sa generez awareness si, bineinteles, feedback pozitiv." Pana acum, e la mintea cocosului, fie el si galic. De-aici, vine romanul (si atentie, ma refer la marea masa, la oamenii pe care ii vezi pe strada), si isi pune urmatoarea problema: "cum generez eu awareness?"

Din discutie ies din start o multime de modalitati, cum ar fi: cultura generala (sistemul scolar e in cadere libera inca din 1990), un discurs frumos legat (vina e tot a scolii), gusturi mai rasate (adica cum? n-are mult aur? nu straluceste? e naspa!), si asa mai departe.

OK, let BLING rule! Accept si asta.

Si apoi romanul se gandeste: "Unde sunt cel mai vizibil?". Ca sa generezi awareness trebuie sa te si vada cineva. Si aici ajungem la domeniul meu. Romanul nu investeste bani intr-o casa (care-i o chestie de extrem de utila). Acoperisul de deasupra capului si mai ales starea lui sau confortul generat de el nu sunt atat de importante. Romanul investeste bani in masina... sau in masini. Masina, in mintea lui, e chestia aia care ii va imbunatati viata in mod dramatic, il va ridica in ochii societatii, il va face mai "valoros". si cu cat masina e mai scumpa, mai impopotonata, mai stralucitoare, cu atat creste "valoarea" proprietarului.

Prima regula ca sa "ai valoare" - trebuie sa iti iei o limuzina mare-mare, un SUV sau un SAV. Predilecte sunt cele germane: Mercedes S-Klasse, Audi A8, BMW X5 sau, mai nou, X6 sau Audi Q7. O sa radeti si o sa ziceti "Alo, domnu', ai uitat Mele-ul". Incorect! Mercedes-Benz seria M nu prea se mai vinde, si a atras si destule persoane cu creieri in cap (vezi Razvan Exarhu). E o masina mai fina decat contracandidatii, mai clasica in design, si nu in ultimul rand mai veche. A aparut inaintea concurentilor. Nu mai rupe gura targului.

Dar cea mai amuzanta chestie e ca romanul cumparator de masini de genul asta vrea ori super-dotari la un pret imposibil de mic, ori vrea o masina foarte cheala, dar sa aiba jantele mari si culoarea cat mai speciala. In toata lumea, dealer-ul oficial isi pune in comanda masini la fabrica. De obicei sunt trei nivele de dotare pe care le gasesti pe stoc la un dealer: entry level (adica foarte putine optionale, si ieftine), mid-leved (masina facuta cu cap, dotata pentru confortul necesar, dar fara toate gadget-urile marunte de care poti sa te lipsesti) si high-end (masina foarte bine dotata, scumpa, pentru omul cu dare de mana care vrea un confort deosebit). Sunt masini pe care el le considera vandabile, facute pentru oameni de bun simt, care stiu sa isi mentina echilibrul si discernamantul. Ei, impreuna, aceste trei nivele de echipare acopera cam 2/3 spre 3/4 din totalul optiunilor disponibile pentru un model. Cealalta patrime e reprezentata de optiuni foarte scumpe (piele speciala cum ar fi Nappa sau culori speciale ale masinii, care nu se regasesc in catalogul standard), extrem de scumpe (cum ar fi sistemul Bang & Olufsen la Audi A8, care da, e fantastic ca sunet si foarte spectaculos ca gadget, dar atata vreme cat nu se afla intr-o incinta antifonata ca un studio de inregistrari isi pierde sensul) sau absolut irelevante.

Ei, si vine romanul la cumparat masini si spune "Buna ziua, vreau un BMW X5 neaparat alb, neaparat jante de 20", neaparat bi-xenon. Dar fara piele, nu vreau navigatie, in principiu nu vreau mai nimic din optionalele de interior, poate doar climatizarea cu 2 zone... a, si o vreau repede, intr-o saptamana, in cel mai rau caz doua. Si, va rog, daca se poate, sa mai umblam un pic la pret, ca e cam mare" (atentie, e doar un exemplu). Clientul asta mai ca nu a fost dat afara in suturi de la reprezentanta BMW pentru cererea lui. Si vine la un dealer independent, asa cum e firma la care lucrez, cu aceleasi cerinte, si se asteapta ca noi sa... ce? Sa ii gasim masina? UNDE?

Alt exemplu: "Buna ziua, vreau si eu un Audi A8 culoare alb Exclusive (de anul trecut se poarta albul), absolut full-option, ma intereseaza mai ales cele mai scumpe, dar am doar vreo 80.000 de euro buget". Stai si ii explici ca la pretul respectiv nu ii poti satisface dorinta, pentru ca inseamna cu vreo 25-30% sub pretul de lista. Iar el atunci iti spune senin si apoteotic "pai poate fi si second-hand, dar as prefera de anul asta, si neaparat maximum 10.000 km". Si ramai, ca vanzator, in apnee, pentru ca nu ii poti spune omului ca poate ar trebui sa se trezeasca din vis: masini asa cum vrea el sunt maximum 10 in Europa, toate au fost facute pe comanda, iar proprietarii lor nu le vand cand vrea clientul tau, ci cand s-or plictisi de ele, daca s-or plictisi de ele.


Bottom line

Oameni buni, iubitori de masini, daca vreti masini super-speciale, absolut iesite din comun, pregatiti-va pentru doua lucruri:
1. platiti pretul oficial al masinii si vi se va fabrica (in durata in care se fabrica orice masina speciala);
sau
2. asteptati foarte mult pentru masina respectiva, in cazul in care va aparea vreodata pe piata.

Asa cum publicitate de buna calitate repede si pe bani putini nu se poate face, asa nu iti poti cumpara o masina exclusivista la 60% din pretul ei de lista fara ca, in cel mai bun caz, sa astepti destul de multa vreme.

Si, in cele din urma, poate va ganditi mai bine si in locul unei masini mai scumpe decat va tin buzunarele, va luati una mai ieftina, si de restul va luati o casa mai comoda. Sau va cumparati niste carti. Sau va duceti intr-o excursie prin lume, ca e mare si frumoasa. Sau... sau... sau...

Apropo, bine v-am gasit!

Dat fiind ca articolul anterior a fost scris inaintea infiintarii locusorului astuia, abia astazi va salut. Motivul existentei blog-ului de fata e simplu: lucrez in domeniul auto, mai exact masini premium si de lux, si, ca orice om, am si eu pareri. Da, stiu, "opinions are like assholes...". Si ce e rau in asta?

De 10 ani sunt in continua interactiune cu masinile, am capatat oarece experienta pe bucatica asta, drept care hai sa facem un pact: cei care vor citi blog-ul pot avea opinii diametral opuse, si pot sa si le exprime in comentarii. Dar sa nu se astepte la discutii interminabile in contradictoriu despre cine stie ce nu le-a convenit in ce am scris. Daca vad lucrurile intr-un anumit fel, e dreptul meu, vorba lui Caragiale. This is not a bloody forum!

Aici, in principiu, veti citi despre masini care ma intereseaza. Poate va intereseaza si pe voi. Sper sa am timp sa scriu cat mai mult, despre cat mai multe masini.

Pe curand!

From The Ashes

Se zice despre americani ca au obiceiul sa isi creeze singuri si cu relativa rapiditate zei si religii, figuri legendare si mituri. Poate pentru ca sunt o natiune tanara, care dupa ce s-a chinuit sa isi colonizeze actualele teritorii vaste, s-a trezit cu statutul de super-putere. Iar o super-putere are nevoie de identitate. Asa ca s-au apucat sa si-o fabrice, bucata cu bucata.

Unul din primii zei a fost automobilul, necesar pentru strabaterea ceva mai rapida a unei tari imense, urmat foarte indeaproape de industria cinematografica, si ea necesara pentru distrarea unei tari in continua crestere demografica. Fordul Model T, prima masina produsa in serie mare, se nastea in 1908 iar primele studiouri de la Hollywood dateaza din 1911; si de-atunci cei doi zei s-au sustinut reciproc. Atat de bine chiar, incat au existat masini care si-au castigat o faima nemuritoare prin filme. Nu ma voi referi la sus-mentionatul Model T, ajuns star de cinema, pentru ca oricum la vremea respectiva nu aveai ce altceva sa cumperi. In schimb, in anii '60 si '70 piata americana oferea o imensa plaja de alegere. Din era respectiva s-a ramas cu doar cateva nume. Mai tine minte cineva cum arata Ford Fairlane in acea perioada? Sau un Chevrolet Chevelle? Nu? Nici eu. Erau masini bune si performante, dar au avut ghinionul sa nu fie atat de cool incat sa atraga atentia unui producator de cinema. In schimb, orice iubitor de masini sau filme va sti cativa adevarati clasici.

Prima generatie de Ford Mustang si Dodge Charger din generatia 1968 - 1970, uite doua masini la care te uiti tremurand daca esti pasionat. Si asta nu pentru ca ar mai fi acum, dupa 40 de ani, niste referinte in materie de putere, tinuta de drum sau performante. Tremuri pentru ca sunt exagerat de frumoase. Pentru ca au tot ce trebuie sa aiba o masina dupa care sa intorci capul. Si, poate cel mai mult, pentru ca iti aduci aminte de ce sunt in stare in filmul "Bullitt", unde le-ai vazut fugarindu-se fara mila prin jumatate de San Francisco. Iata un duel memorabil: Mustang V8 vs. Charger R/T. Steve McQueen va fi intotdeauna asociat unui GT390 verde (culoare neasteptata, nu?) si rareori vei gasi o masina a baietilor rai mai amenintatoare decat un Charger negru cu motor puternic.

Pontiac Firebird Trans Am? Nu tremuri, dar zambesti in sinea ta si aproape ca te astepti sa iti vorbeasca. Inca mai tii minte ca te uitai in primii ani de dupa Revolutie la "Knight Rider", chiar daca acum ti-ar fi un pic rusine sa recunosti. Pe vremea aia era haios sa iti inchipui ca ai putea si tu sa ai o masina parca scoasa dintr-o carte science-fiction. Faruri escamotabile? Forma aia care ti se parea super-hiper-mega-aerodinamica? Nici nu iti inchipuiai ca in versiunea ei de baza avea un pic sub 100 de cai putere!!!

Si hai sa iti mai dau un motiv sa tremuri: Dodge Challenger. Nu ai auzit de el cand erai mic, pentru ca Ceausescu voia sa crezi ca nu exista alte marci in afara de Dacia, Skoda, Lada si Trabant. Nu ai auzit de el cand ai mai crescut, pentru ca a avut o productie scurta si ca durata, si ca numar. A aparut in 1970 si a disparut in 1974. Dar, daca iti plac masinile, poate ca intr-o discutie a aparut si subiectul "filme cu masini" si atunci un alt impatimit a spus "Vanishing Point"... si ti-a trezit curiozitatea destul cat sa il vezi. Asta e filmul care a facut masina absolut celebra. E imposibil sa iti placa masinile, filmele despre ele, si sa nu ramai marcat de frumusetea intimidanta a Challenger-ului R/T din film. Un coupe elegant, impetuos si de neoprit care, in scurta sa viata, s-a batut de la egal la egal cu orice alt muscle car. Daca Mustang-ul si Charger-ul au ramas vestite pentru duelul lor foarte personal din "Bullitt", Challenger a fost masina care a provocat la lupta pe toata lumea. Si avea si mijloacele de a o face. Motoarele ajungeau pana la 7.2 litri iar cu sfertul de mila terminai socotelile in fix 13 secunde, asta fara a modifica in nici un fel masina. Sunt destul de putine masinile care in zilele noastre ajung la asemenea performante. Nu e de mirare ca doar doua lucruri au reusit s-o opreasca: buldozere in film si criza mondiala a petrolului in viata reala.

Si, la aproape 40 de ani de la provocarea adresata tuturor, Challenger renaste din propria-i cenusa. Cu un design inspirat direct si fara ocolisuri din istorie, o platforma noua, un motor Hemi de 6,1L si 425 CP, si cu un sasiu competitiv, coupe-ul care in 1971 a trezit in americani idealul libertatii date de o sosea goala si un motor puternic revine pe piata parca pentru a se amuza de concurentii sai de odinioara: Ford Mustang (care a reusit, in urma unui recent efort urias, sa isi recastige o parte din renumele si frumusetea de odinioara) si Dodge Charger (care s-a ingrasat atat de mult incat acum are 4 usi si arata ca un batran recuperator de datorii, numai pozele din "copilarie" ne mai amintesc de baiatul rebel si energic). Cat despre Pontiac Firebird Trans Am... numai de bine, modelul fiind decedat. Sunt zvonuri destul de credibile ca se asteapta un come-back si la el, avand aceeasi platforma cu noul Chevy Camaro, dar pana nu o vad in vitrina, ma abtin.

Acum Challenger a ajuns si pe meleaguri pe care nu credea ca va ajunge vreodata. Dat jos de pe camionul de transport si adus in parcarea de prezentare, parca ti-l inchipuiai intrebandu-se "where the hell have I landed?". Intre o gramada de Mercedes C, E, S si M-Klasse, BMW seria 3 sau X5 si X6, Audi Q7 si alte masini europene, stranii pentru el, putea sa-si recunoasca drept cunostinte doar un Ford Mustang V6, fata de care nu putea simti decat condescendenta, si un Chevrolet Corvette C6, cu care mai ca s-ar fi luat un pic la tranta, macar pe un sfert de mila.

Dar s-a dovedit ca nu are de ce isi face probleme. Odata iesit pe strada, a inceput sa atraga atentia imediat prin alura perfect proportionata, prin talia impozanta si agresiva, prin design-ul retro irezistibil si, nu in ultimul rand, prin bolborositul ce se aude din evacuare. Un sunet foarte promitator, de altfel, pentru ca tradeaza motorul V8 de mare litraj, gata oricand sa isi arate muschii. Sa nu uitam ca peste ocean, Hemi este sinonimul performantelor superlative, al puterii in valuri si al cuplului exploziv. Motoare Hemi modificate atingeau viteze ametitoare inca din anii '60, incinerand sfertul de mila, distanta clasica americana a curselor de sprint, in mai putin de 10 secunde. Lucrurile nu s-au schimbat. Challenger SRT8 standard, nemodificat, opreste cronometrul la 13,3 secunde, iar acceleratia pana la 100 km/h se incheie in fix 5 secunde. Da, exista masini mai rapide, dar putine au trecut in CV statutul de stea de cinema sau un nume cu asemenea rezonante.

Avand in vedere valorile de mai sus, franele nu puteau fi decat de inalta performanta si ele. Cei de la Brembo s-au ocupat indeaproape de acest aspect, livrand un sistem cu arhitectura speciala, cu discuri de 360x32 mm pentru axul fata si 350x26 mm pentru axul spate, imbracate in etriere rosii cu 4 pistoane fiecare, pentru distribuirea eficienta a fortei.

Pentru trecerea in noul mileniu, Dodge a optat pentru sistemele moderne de siguranta si securitate. Farurile lui SRT8 beneficiaza de lumina incandescenta a Xenonului, ABS-ul vine cu sistem de asistenta la franarea de urgenta, sistemul de control al tractiunii e integrat unui program electronic de stabilitate (ESP) de ultima generatie. Sursa audio cu Radio si CD este proiectata de Alpine iar sistemul de navigatie este Harmon Becker, incintele acustice de inalta fidelitate purtand brand-ul Stillwater/Kicker, o marca americana de prestigiu in domeniul audio.

In afara de Challenger SRT8, vor mai exista inca doua versiuni ce vor strabate soselele din pacate nu atat de libere ca altadata: SE, versiunea de baza cu un motor V6 de 250 CP, si, deloc surprinzator, va fi inviata legenda R/T, care va beneficia de un V8 Hemi mai mic, de "doar" 5.7L si 370 CP. Ambele motoare Hemi se lauda cu o transmisie automata secventiala 5 trepte cu control pe schimbator, model AutoStick, spre deosebire de SE, care va avea va avea o transmisie automata clasica in 4 trepte. R/T va fi singurul care va oferi optiunea unei transmisii manuale in 6 trepte, schimbatorul de viteze fiind in aceeasi forma de maner de pistol care a placut atat de mult la versiunea din 1970.

De asemenea, in a doua jumatate a lui 2009 sau in 2010 se asteapta un motor Hemi de 6,4L cu o putere estimata la 500 CP. In aceeasi perioada e asteptata si versiunea cabrio, Challenger Convertible. Dumnezeule, nu suna bine?

Pentru amatorii de tuning, se stie deja ca vor exista numeroase kituri de modificare si accesorii iar pentru cei care vor un Challenger cu adevarat special, vor exista editii speciale. "Hennessey Performance" ofera deja modificarea lor standard pentru motoarele Hemi, care duce versiunea SRT8 la 650 CP, si o supra-licitare pana la 680 CP. Se stie cu siguranta ca "Saleen" are "pe teava" doua modele de mare putere, care extrag din motorul de pe versiunea R/T, cu ajutorul unui compresor mecanic, 500, respectiv peste 700 CP. In paralel, pentru cei carora un Saleen Challenger li se pare prea slab, "Mr. Norm's" ofera alte doua modele modificate, unul de 637 CP iar celalalt de 900 CP, cel din urma folosind un compresor Kenne Bell de mare presiune si benzina cu cifra octanica 105.

Avand in vedere puterile aiuritoare la care va ajunge, putem sa consideram ca deja Challenger a provocat din nou la duel o lume intreaga si ca are de ce fi increzator in fortele proprii, chiar daca i-ar sta in cale din nou buldozere.