Se pare ca romanul devine o persoana din ce in ce mai stramtorata. Nu e nimic nou in asta. Problema apare cand ne uitam in jur si descoperim ca devine si din ce in ce mai superficiala, mai doritoare de bling & flash. Ideea nu e noua.
Hai acu' sa fac o paralela.
Intotdeauna o firma incearca sa isi faca publicitate pe bani cat mai putini. Chestie de altfel discutabila: nu am vazut prea multe campanii facute pe bani putini care sa atinga un grad inalt de eficienta. Au reusit de obicei sa fie ridicole. Nici asta nu e ceva rau. Pana la urma o reclama atat de nasoala incat s-o tii minte e aproape la fel de utila ca una buna, dar numai la nivel de brand awareness. Adica... "Bai, stiu ca exista produsul respectiv, aveau reclama aia absolut cretina / hidoasa / aiurea". Dar, cu exceptia reglamelor la detergenti, care sunt oricum hidoase, dar genereaza vanzari, omul nu e tentat sa si cumpere in urma unei reclame proaste.
Chestia asta se aplica si la oameni: "Eu, persoana X, vreau sa generez awareness si, bineinteles, feedback pozitiv." Pana acum, e la mintea cocosului, fie el si galic. De-aici, vine romanul (si atentie, ma refer la marea masa, la oamenii pe care ii vezi pe strada), si isi pune urmatoarea problema: "cum generez eu awareness?"
Din discutie ies din start o multime de modalitati, cum ar fi: cultura generala (sistemul scolar e in cadere libera inca din 1990), un discurs frumos legat (vina e tot a scolii), gusturi mai rasate (adica cum? n-are mult aur? nu straluceste? e naspa!), si asa mai departe.
OK, let BLING rule! Accept si asta.
Si apoi romanul se gandeste: "Unde sunt cel mai vizibil?". Ca sa generezi awareness trebuie sa te si vada cineva. Si aici ajungem la domeniul meu. Romanul nu investeste bani intr-o casa (care-i o chestie de extrem de utila). Acoperisul de deasupra capului si mai ales starea lui sau confortul generat de el nu sunt atat de importante. Romanul investeste bani in masina... sau in masini. Masina, in mintea lui, e chestia aia care ii va imbunatati viata in mod dramatic, il va ridica in ochii societatii, il va face mai "valoros". si cu cat masina e mai scumpa, mai impopotonata, mai stralucitoare, cu atat creste "valoarea" proprietarului.
Prima regula ca sa "ai valoare" - trebuie sa iti iei o limuzina mare-mare, un SUV sau un SAV. Predilecte sunt cele germane: Mercedes S-Klasse, Audi A8, BMW X5 sau, mai nou, X6 sau Audi Q7. O sa radeti si o sa ziceti "Alo, domnu', ai uitat Mele-ul". Incorect! Mercedes-Benz seria M nu prea se mai vinde, si a atras si destule persoane cu creieri in cap (vezi Razvan Exarhu). E o masina mai fina decat contracandidatii, mai clasica in design, si nu in ultimul rand mai veche. A aparut inaintea concurentilor. Nu mai rupe gura targului.
Dar cea mai amuzanta chestie e ca romanul cumparator de masini de genul asta vrea ori super-dotari la un pret imposibil de mic, ori vrea o masina foarte cheala, dar sa aiba jantele mari si culoarea cat mai speciala. In toata lumea, dealer-ul oficial isi pune in comanda masini la fabrica. De obicei sunt trei nivele de dotare pe care le gasesti pe stoc la un dealer: entry level (adica foarte putine optionale, si ieftine), mid-leved (masina facuta cu cap, dotata pentru confortul necesar, dar fara toate gadget-urile marunte de care poti sa te lipsesti) si high-end (masina foarte bine dotata, scumpa, pentru omul cu dare de mana care vrea un confort deosebit). Sunt masini pe care el le considera vandabile, facute pentru oameni de bun simt, care stiu sa isi mentina echilibrul si discernamantul. Ei, impreuna, aceste trei nivele de echipare acopera cam 2/3 spre 3/4 din totalul optiunilor disponibile pentru un model. Cealalta patrime e reprezentata de optiuni foarte scumpe (piele speciala cum ar fi Nappa sau culori speciale ale masinii, care nu se regasesc in catalogul standard), extrem de scumpe (cum ar fi sistemul Bang & Olufsen la Audi A8, care da, e fantastic ca sunet si foarte spectaculos ca gadget, dar atata vreme cat nu se afla intr-o incinta antifonata ca un studio de inregistrari isi pierde sensul) sau absolut irelevante.
Ei, si vine romanul la cumparat masini si spune "Buna ziua, vreau un BMW X5 neaparat alb, neaparat jante de 20", neaparat bi-xenon. Dar fara piele, nu vreau navigatie, in principiu nu vreau mai nimic din optionalele de interior, poate doar climatizarea cu 2 zone... a, si o vreau repede, intr-o saptamana, in cel mai rau caz doua. Si, va rog, daca se poate, sa mai umblam un pic la pret, ca e cam mare" (atentie, e doar un exemplu). Clientul asta mai ca nu a fost dat afara in suturi de la reprezentanta BMW pentru cererea lui. Si vine la un dealer independent, asa cum e firma la care lucrez, cu aceleasi cerinte, si se asteapta ca noi sa... ce? Sa ii gasim masina? UNDE?
Alt exemplu: "Buna ziua, vreau si eu un Audi A8 culoare alb Exclusive (de anul trecut se poarta albul), absolut full-option, ma intereseaza mai ales cele mai scumpe, dar am doar vreo 80.000 de euro buget". Stai si ii explici ca la pretul respectiv nu ii poti satisface dorinta, pentru ca inseamna cu vreo 25-30% sub pretul de lista. Iar el atunci iti spune senin si apoteotic "pai poate fi si second-hand, dar as prefera de anul asta, si neaparat maximum 10.000 km". Si ramai, ca vanzator, in apnee, pentru ca nu ii poti spune omului ca poate ar trebui sa se trezeasca din vis: masini asa cum vrea el sunt maximum 10 in Europa, toate au fost facute pe comanda, iar proprietarii lor nu le vand cand vrea clientul tau, ci cand s-or plictisi de ele, daca s-or plictisi de ele.
Bottom line
Oameni buni, iubitori de masini, daca vreti masini super-speciale, absolut iesite din comun, pregatiti-va pentru doua lucruri:
1. platiti pretul oficial al masinii si vi se va fabrica (in durata in care se fabrica orice masina speciala);
sau
2. asteptati foarte mult pentru masina respectiva, in cazul in care va aparea vreodata pe piata.
Asa cum publicitate de buna calitate repede si pe bani putini nu se poate face, asa nu iti poti cumpara o masina exclusivista la 60% din pretul ei de lista fara ca, in cel mai bun caz, sa astepti destul de multa vreme.
Si, in cele din urma, poate va ganditi mai bine si in locul unei masini mai scumpe decat va tin buzunarele, va luati una mai ieftina, si de restul va luati o casa mai comoda. Sau va cumparati niste carti. Sau va duceti intr-o excursie prin lume, ca e mare si frumoasa. Sau... sau... sau...
Hai acu' sa fac o paralela.
Intotdeauna o firma incearca sa isi faca publicitate pe bani cat mai putini. Chestie de altfel discutabila: nu am vazut prea multe campanii facute pe bani putini care sa atinga un grad inalt de eficienta. Au reusit de obicei sa fie ridicole. Nici asta nu e ceva rau. Pana la urma o reclama atat de nasoala incat s-o tii minte e aproape la fel de utila ca una buna, dar numai la nivel de brand awareness. Adica... "Bai, stiu ca exista produsul respectiv, aveau reclama aia absolut cretina / hidoasa / aiurea". Dar, cu exceptia reglamelor la detergenti, care sunt oricum hidoase, dar genereaza vanzari, omul nu e tentat sa si cumpere in urma unei reclame proaste.
Chestia asta se aplica si la oameni: "Eu, persoana X, vreau sa generez awareness si, bineinteles, feedback pozitiv." Pana acum, e la mintea cocosului, fie el si galic. De-aici, vine romanul (si atentie, ma refer la marea masa, la oamenii pe care ii vezi pe strada), si isi pune urmatoarea problema: "cum generez eu awareness?"
Din discutie ies din start o multime de modalitati, cum ar fi: cultura generala (sistemul scolar e in cadere libera inca din 1990), un discurs frumos legat (vina e tot a scolii), gusturi mai rasate (adica cum? n-are mult aur? nu straluceste? e naspa!), si asa mai departe.
OK, let BLING rule! Accept si asta.
Si apoi romanul se gandeste: "Unde sunt cel mai vizibil?". Ca sa generezi awareness trebuie sa te si vada cineva. Si aici ajungem la domeniul meu. Romanul nu investeste bani intr-o casa (care-i o chestie de extrem de utila). Acoperisul de deasupra capului si mai ales starea lui sau confortul generat de el nu sunt atat de importante. Romanul investeste bani in masina... sau in masini. Masina, in mintea lui, e chestia aia care ii va imbunatati viata in mod dramatic, il va ridica in ochii societatii, il va face mai "valoros". si cu cat masina e mai scumpa, mai impopotonata, mai stralucitoare, cu atat creste "valoarea" proprietarului.
Prima regula ca sa "ai valoare" - trebuie sa iti iei o limuzina mare-mare, un SUV sau un SAV. Predilecte sunt cele germane: Mercedes S-Klasse, Audi A8, BMW X5 sau, mai nou, X6 sau Audi Q7. O sa radeti si o sa ziceti "Alo, domnu', ai uitat Mele-ul". Incorect! Mercedes-Benz seria M nu prea se mai vinde, si a atras si destule persoane cu creieri in cap (vezi Razvan Exarhu). E o masina mai fina decat contracandidatii, mai clasica in design, si nu in ultimul rand mai veche. A aparut inaintea concurentilor. Nu mai rupe gura targului.
Dar cea mai amuzanta chestie e ca romanul cumparator de masini de genul asta vrea ori super-dotari la un pret imposibil de mic, ori vrea o masina foarte cheala, dar sa aiba jantele mari si culoarea cat mai speciala. In toata lumea, dealer-ul oficial isi pune in comanda masini la fabrica. De obicei sunt trei nivele de dotare pe care le gasesti pe stoc la un dealer: entry level (adica foarte putine optionale, si ieftine), mid-leved (masina facuta cu cap, dotata pentru confortul necesar, dar fara toate gadget-urile marunte de care poti sa te lipsesti) si high-end (masina foarte bine dotata, scumpa, pentru omul cu dare de mana care vrea un confort deosebit). Sunt masini pe care el le considera vandabile, facute pentru oameni de bun simt, care stiu sa isi mentina echilibrul si discernamantul. Ei, impreuna, aceste trei nivele de echipare acopera cam 2/3 spre 3/4 din totalul optiunilor disponibile pentru un model. Cealalta patrime e reprezentata de optiuni foarte scumpe (piele speciala cum ar fi Nappa sau culori speciale ale masinii, care nu se regasesc in catalogul standard), extrem de scumpe (cum ar fi sistemul Bang & Olufsen la Audi A8, care da, e fantastic ca sunet si foarte spectaculos ca gadget, dar atata vreme cat nu se afla intr-o incinta antifonata ca un studio de inregistrari isi pierde sensul) sau absolut irelevante.
Ei, si vine romanul la cumparat masini si spune "Buna ziua, vreau un BMW X5 neaparat alb, neaparat jante de 20", neaparat bi-xenon. Dar fara piele, nu vreau navigatie, in principiu nu vreau mai nimic din optionalele de interior, poate doar climatizarea cu 2 zone... a, si o vreau repede, intr-o saptamana, in cel mai rau caz doua. Si, va rog, daca se poate, sa mai umblam un pic la pret, ca e cam mare" (atentie, e doar un exemplu). Clientul asta mai ca nu a fost dat afara in suturi de la reprezentanta BMW pentru cererea lui. Si vine la un dealer independent, asa cum e firma la care lucrez, cu aceleasi cerinte, si se asteapta ca noi sa... ce? Sa ii gasim masina? UNDE?
Alt exemplu: "Buna ziua, vreau si eu un Audi A8 culoare alb Exclusive (de anul trecut se poarta albul), absolut full-option, ma intereseaza mai ales cele mai scumpe, dar am doar vreo 80.000 de euro buget". Stai si ii explici ca la pretul respectiv nu ii poti satisface dorinta, pentru ca inseamna cu vreo 25-30% sub pretul de lista. Iar el atunci iti spune senin si apoteotic "pai poate fi si second-hand, dar as prefera de anul asta, si neaparat maximum 10.000 km". Si ramai, ca vanzator, in apnee, pentru ca nu ii poti spune omului ca poate ar trebui sa se trezeasca din vis: masini asa cum vrea el sunt maximum 10 in Europa, toate au fost facute pe comanda, iar proprietarii lor nu le vand cand vrea clientul tau, ci cand s-or plictisi de ele, daca s-or plictisi de ele.
Bottom line
Oameni buni, iubitori de masini, daca vreti masini super-speciale, absolut iesite din comun, pregatiti-va pentru doua lucruri:
1. platiti pretul oficial al masinii si vi se va fabrica (in durata in care se fabrica orice masina speciala);
sau
2. asteptati foarte mult pentru masina respectiva, in cazul in care va aparea vreodata pe piata.
Asa cum publicitate de buna calitate repede si pe bani putini nu se poate face, asa nu iti poti cumpara o masina exclusivista la 60% din pretul ei de lista fara ca, in cel mai bun caz, sa astepti destul de multa vreme.
Si, in cele din urma, poate va ganditi mai bine si in locul unei masini mai scumpe decat va tin buzunarele, va luati una mai ieftina, si de restul va luati o casa mai comoda. Sau va cumparati niste carti. Sau va duceti intr-o excursie prin lume, ca e mare si frumoasa. Sau... sau... sau...
3 comentarii:
Chestia e ca povestea a capatat un aspect patologic iar indivizii "treziti" brusc in astfel de masini, caci nu stiu cum da' pana la urma reusesc sa si le ia, devin brusc violenti sa melteni...
Subscriu pozitiei lui Mircea, din pacate la noi in afara de meltenisme, mai e si senzatia de nemurire la volanul Audi-ului sau al BMW-ului. Cat despre praful pe care il fac din oameni nevinovati, ce mai conteaza, e statistica, politia nu poate sa faca nimic si in cel mai rau caz, banii il scapa si de pushcarie.
Apropo, nenea Nic, neshte jante tari pt Frieda de unde imi iau si eu ? :D
Lasa-ma sa ma interesez :)
Trimiteți un comentariu